Priveam la golul de peste tot... era efectiv gol si nu se vedea nici un licar de miscare. Se simtea pe linga, doar toamna... tirzie si rece...si un pic pustiita, natura cea verde transmitea o stare de neliniste... teama de vesnicul frig al iernii sa fie oare?
Peisajul e mut de atita forfot de frunze. Nu poti sa simti nici macar seva adormita a copacului...de atita miscare in gol.
Mi-e sete de freamat, mi-e dor de linistea profunzimii...
O zi de toamna plina de ginduri frumoase!
Acum 2 zile
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu