Nu fac politica...dar o opinie tot am:)

Redau mai jos un email cu care sunt de acord:

" Presedintelui nu-i ajung 16 ore pe zi ca să înteleagă munca profesorilor
de ADRIANA SAFTOIU
Mi se pare din ce în ce mai agravantă recidiva Presedintelui când vine vorba de profesori. Mi se pare la fel de jenantă tăcerea ministrului Educatiei. Măcar dintr-o palidă solidaritate cu cei pe care îi păstorește, dl Funeriu ar fi putut să îi explice Presedintelui că un profesor nu poate fi plătit cu ora. Totusi, nu sunt tinichigii, cu tot respectul pentru meseria în cauză.
Stiu că, de îndată ce deschizi o discutie despre profesori, se găsesc destui care să îi blasfemieze. Există o bogată anecdotică (ca si despre medici) si lumea e mereu dispusă la o părere. Însă Presedintele României e ultimul care să discute despre această categorie socio-profesională lăsându-se pradă frustrărilor. E greu de crezut că mai poti avea autoritate în fata unui elev când acesta poate cu usurintă să îl citeze pe Presedinte, râzându-i în nas celui de la catedră.
În mod clar există profesori care nu îsi merită locul în scoală, care contribuie la imaginea stânjenitoate pe care o au dascălii. si o recunosc chiar profesorii constienti că nu toti fac cinste acestei meserii care înseamnă în primul rând har, dăruire. Nobile cuvinte. De aceea ponegrirea obstinată a profesorilor este irațională, potrivindu-se mai degrabă nimicniciei unei toape decat staturii unui Presedinte de tară.
Ce spune Presedintele: “Sunt categorii sociale care spun că au salariul mic, deşi au o normă de 16 ore pe săptămână. E adevărat că eu am salariu mare după 30 de ani de muncă, iar un stagiar din această categorie câştigă 600 de lei pe lună. (…) Eu i-aş spune domnului profesor că dânsul are totuşi 16 ore pe săptămână, iar eu muncesc 16 ore pe zi. Dacă va face un calcul să vadă cu cât e plătit pe oră, va constata că e mai bine plătit decât mine”.
Președintele n-are nici o scuză să socotească, aidoma unui contabil cu mânecuțe, valoarea unui profesor. Sunt absolut convinsă ca Presedintele nu ar suporta nici măcar patru ore să predea la o clasă de a doua. Nu mai zic de clasa întâi, unde dibăcia de a-i mentine atenti câte 40 de minute consecutiv pe elevii de șapte ani, care nu pot sta nici măcar 15 minute tot consecutiv în bancă, este admirabilă. As vrea să văd cât poate Presedintele în 16 ore de muncă pe zi să învete un copil de sapte ani să deprindă scrisul, cititul, socotitul.
Să crezi că munca unui profesor se contabilizează doar în cele patru/cinci ore zilnic e o gogomănie de repetent, nu o judecată prezidențială. si să îl plătesti reducându-i munca la ceea ce vede si un elev din ultima bancă e de-a dreptul batjocură.
Oare a sta la birou, si în conditii total diferite de cancelariile amărâte ale profesorilor, timp în care te mai uiti la o emisiune, mai ai loc de o tacla, de o pauză de relaxare, chiar de un bazin înainte de servici, e tot una cu a munci 16 ore pe zi, cum spune Presedintele? S-ar putea ca, una peste alta, într-o ecuatie cinică cele 16 ore în biroul prezidential să echivaleze până la urmă cu cele 16 ore pe săptămână ale profesorului. Nu stiu însă când si de ce si-a schimbat Presedintele atât de radical părerea.
În noiembrie 2008 – atunci când Legea privind majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50 la sută l-a pus pe Tăriceanu într-o situatie ilară în raport cu propriul partid care vota cu frenezie actul normativ – Președintele declara cu totul altceva.
În ziua în care promulga Legea, Preşedintele spunea că nu se poate cere performanţă unor manageri dacă nu le dai salarii foarte mari. “Cînd discutăm de profesori, ei manageriază viitorul a mii de tineri din ţara asta”, spunea Presedintele, adăugând că “este doar o chestiune de voinţă dacă vrei să asiguri finanţarea sistemului de educaţie sau nu, dacă vrei să asiguri resurse pentru salariile profesorilor sau nu”.
Acelasi Presedinte spera ca în dezbaterea publică să nu se facă comparaţii între profesori şi Logan urile de 70.000 de euro, profesori şi banii cheltuiţi pe studii la EADS sau între salariile dascălilor şi cele ale directorilor de agenţii guvernamentale. “Aş vrea, însă, să comparăm salariile profesorilor cu alte categorii profesionale. (…) Eu nu judec dacă la alte categorii profesionale salariile sînt suficiente sau nu. Subliniez, însă, nedreptatea făcută profesorilor prin acea abordare”, încercând o paralelă cu faptul că prin voinţa Guvernului şi a Parlamentului de atunci salariile diplomaţilor, ale judecătorilor, precum şi cele ale angajaţilor din sistemul militar au crescut foarte mult.
Si totusi Presedintele compară salariul domniei sale – aproximativ 6.000 lei, – cu cel al profesorilor. Un învătător după 30 de ani de muncă, cu toate gradele luate – voi fixa mereu ca reper învătătorul, pe care îl consider cel mai important în educarea si formarea unui copil- are o pensie de aproximativ 1.800 de lei. Si mai e ceva de adăugat. Presedintele, prin functia pe care o deține, are câteva privilegii. Din salariul său nu plăteste nici întretinerea locuintei în care stă si nici carburantul pe care îl foloseste. Nici soferul, nici paznicul de la usă. Toate sunt suportate de la bugetul de stat, inclusiv de către dascălul care îsi permite să spună că el, cu salariul său de 927 lei, profesor titular, trebuie să plătească toate facturile care îi vin pentru un apartament, nici măcar pentru o vilă cu metri pătrati aferenti. Si dacă are cumva si un Logan va plăti el carburantul, fără să beneficieze de vreun fond de protocol care să-i deconteze o cafea si un pahar cu apă rece, băute împreună cu părintii vesnic revoltati. Si dacă profesorul vrea o vacantă la mare, pe litoralul românesc, nu va avea la dispoziție o vilă plătită tot din bugetul de stat. Asa că asemenea comparatii nu tin deloc, pentru că nu tine factura de cheltuieli. Poate dacă statul i-ar plăti cheltuielile pentru casă, profesorul ar putea să se descurce mai usor cu restul facturii cotidiene având o pensie de 1.800 de lei după 30 de ani de vechime la catedră.
Nu ajunge doar inteligenta politică pentru a întelege că asemenea paralelisme nu au fundament. Profesorul nedemn poate fi criticat, dar o întreagă categorie profesională judecată cu o asemenea măsură stirbă arată doar lipsă de respect si lipsă de măsură. Dar nici dreapta măsură, nici respectul nu sunt instrumentele de analiză ale Presedintelui.
Un profesor cu 9 ani vechime castiga 620 lei. Rusinos!
"